Romania Economica

Romania continua sa aiba cea mai mare diferenta de TVA din UE

Romania a inregistrat cea mai mare diferenta nationala de TVA din Uniunea Europeana (UE) in 2018, cu 33,8% din veniturile sale potentiale din TVA lipsa, potrivit raportului Comisiei Europene privind diferenta de TVA 2020.

Situatia este similara cu 2017, cand si Romania avea cea mai mare diferenta de TVA din UE - 34,3%.

in general, diferenta de TVA a Romaniei a scazut cu aproximativ 7 puncte procentuale intre 2014 si 2018. Totusi, este inca de trei ori mai mare decat decalajul total de TVA al UE de 11%.

in 2018, Romania a fost urmata de Grecia (30,1%) si Lituania (25,9%). intre timp, Suedia a avut cea mai mica diferenta de TVA, de doar 0,7%, urmata de Croatia (3,5%) si Finlanda (3,6%).

Deficitul de TVA, care este diferenta dintre veniturile preconizate din TVA si TVA colectat efectiv, ofera o estimare a pierderilor de venituri datorate fraudei fiscale, evaziunii fiscale si evaziunii fiscale, dar si datorita falimentelor, insolventelor financiare sau calculelor gresite. tarile Uniunii Europene au pierdut aproximativ 140 miliarde EUR din veniturile din TVA in 2018.

Decalajul TVA sa imbunatatit marginal in ultimii ani. Cu toate acestea, cifrele pentru 2020 prognozeaza o inversare a acestei tendinte, cu o pierdere potentiala de 164 miliarde EUR din cauza efectelor pandemiei de coronavirus asupra economiei, potrivit estimarilor CE.

Situatia economica din Romania cauta sa se redreseze imediat dupa terminarea sezonului cald in care cea mai cautata expresie pe internet este cerere concediu.

Bancile romanesti obtin o dobanda neta de 1,6 miliarde EURO in S1



Venitul net din dobanzi, cea mai importanta resursa de profit a bancilor locale, a continuat sa creasca in prima jumatate a acestui an, cu 4,2%, pana la peste 7,7 miliarde RON (1,59 miliarde EUR), potrivit datelor transmise de Banca Nationala a Romaniei (BNR) ) catre Ziarul Financiar zilnic.

Imprumuturile au crescut cu o rata medie de aproape 6% in aceeasi perioada.

Recomandatoarea noastra pentru cine isi permite este sa cumpere titluri de stat, au o dobanda foarte buna si sunt investitii foarte sigure.

Veniturile din dobanzi au crescut in timp datorita marjelor de dobanda mai mari. Pe masura ce ratele dobanzii au scazut, bancile au mentinut ratele dobanzilor la imprumuturi destul de ridicate, reducand in acelasi timp ratele dobanzii la depozite.

In primul semestru, bancile au perceput dobanzi la portofoliul lor de credite in valoare de 9,67 miliarde RON (2 miliarde EUR), in crestere cu 5,4% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

In special, performanta a fost obtinuta in conditiile in care unora debitorilor bancii li sa permis sa-si amane ratele catre banci. Acest lucru are ca rezultat o rata medie anuala a dobanzii efective a imprumutului de 7,2%, avand in vedere portofoliul de imprumuturi de 270 miliarde lei (55,9 miliarde EUR) (in total valuta straina si locala).

Pe de alta parte, cheltuielile cu dobanzile bancilor platite clientilor pentru depozite s-au ridicat la doar 1,96 miliarde RON (405 mln EUR), in crestere cu 10,5% fata de anul anterior (o crestere puternica explicata de baza scazuta).

Rata medie anuala a dobanzii efective a depozitelor in prima jumatate a anului a fost, in ciuda cresterii ratei de doua cifre, de doar 1%, avand in vedere stocul de depozite de 380 miliarde RON (78,6 miliarde EUR) (valuta straina si nationala).


Rata inflatiei Romaniei se diminueaza usor, pana la 2,7% in august


Inflatia anuala a preturilor de consum din Romania a scazut usor, pana la 2,7% in august, de la 2,8% in iulie, dupa ce preturile au scazut pe o tendinta sezoniera cu 0,05% in luna.

Inflatia lunara negativa din august a rezultat din cartofi mai putin costisitori (-6,6%) si fructe proaspete (-7,2%). Cu toate acestea, preturile medii la alimente erau inca cu 5,5% mai mari decat in urma cu un an, accelerand de la o crestere de 5,1% de la an la an la sfarsitul anului 2019.

In ultima perioada de timp tot mai multe persoane care se apropiau de pensionare au optat pentru pensia anticipata. Chiar daca aceasta este mai mica este mai sigura in aceasta perioada de Pandemie.

Anul acesta, principalul factor dezinflationist a fost energia (in principal preturile combustibililor), care a tras in jos preturile medii nealimentare la o crestere anuala de doar 0,75% in august, de la 3,3% la sfarsitul anului 2019.


Cresterea anuala a preturilor medii ale serviciilor a ramas constanta la 3% in august fata de aceeasi rata anuala la sfarsitul anului 2019.

Ministrul de Finante, Florin Citu, a laudat performanta Guvernului, subliniind declinul inflatiei globale de la 4,1% in august anul trecut (in timpul guvernarii social-democratilor) la doar 2,7% in acest august, a raportat News.ro.

Cu toate acestea, inflatia preturilor la alimente a fost de doar 3,1% in august anul trecut (fata de 5,5% in luna august) - nu ca Guvernul ar fi responsabil pentru conditiile meteorologice nefavorabile sau costurile mai mari de transport ale marfurilor importate. Principalul motor al scaderii inflatiei in ultimul an a fost pretul petrolului, eventual insotit de factori din partea cererii.